Femeie!

Mintea ta o ia razna, de la orice fapta "gresita" a unui mascul. Te infurii, te agiti, incepi sa urli si sa tipi... Degeaba. Orice-am face e in zadar. Tu mereu ai dreptate. Tu mereu le stii pe toate... Tu mereu le vrei pe toate. Niciun rau nu e prea involburat, niciun astru prea-ndepartat.

Ne contram mereu; orice acord e de neatins. Desi ne place sa zambim, ne certam... doar ca sa ne impacam. Caci sarutul de dupa cearta e cel mai dulce desert. Suntem dependenti de tine. Desi majoritatea sexului tare n-ar recunoaste asta in veci. Patina de misoginism intuneca gandirea celor mai multi. Sau poate frustrarile?

Si cu toate astea, in bratele tale ne regasim linistea. Cu tine adormim in fiece seara in gand. Sau in brate. Chiar daca nu esti mereu alaturi, cu siguranta te gandesti frumos la noi. Ca la niste copii, dependenti de atentia si afectiunea mamei. Dependenti de frumustea matinala a chipului tau, de trupul tau golas, de lucrurile frumoase create cu grija de tine. Tu ne oferi iubire cu de toate: arome de sentimente asortate, parfumuri fine de cuvinte, simtiri aromate.

Femeie, ramai in continuare simpla! Asa-ti sta cel mai bine. Si prin simplu ma refer la sinceritate, la sentimente si la actiuni. Fii naturala. Nu incerca sa epatezi. Renunta la artificiile ieftine de imagine. Trebuie sa fii mandra de cum arati, sa ignori comentariile injuste.

Parfum de vanilie

In dimineata de mai, un soare obraznic incalzeste fereastra camerei micute, cu raze mici de foc ce se plimba nastrusnic pe chipul tau, cu jocuri de lumini create cu maiestrie de ramurile ciresului. Dormi profund precum un prunc. Chipul tau zambeste-n somn, exprimand trairi, sentimente si actiuni cu patos, cu-ndarjire. Mi-esti draga, precum o soapta calda din partea unui vechi prieten. Stau, te privesc minute-n sir, de parca timpul nu reprezinta decat o unitate de masura fara sens, un surplus al vietii linistite pe care o avem vrem. M-apropii temator de tine, cu grija sa nu ma simti. Incep a te mangaia usor pe fata, jucandu-ma-n parul tau. Tresari. Deschizi ochii si zambesti. Linistita, incepi sa te intinzi, sa te alinti. Esti precum un copil, unul mic si rasfatat care vrea mereu sa fie in centrul atentiei. Ceva absolut firesc, avand in vedere ca esti fericirea mea, un gand bun, plin de vitalitate. Esti energia care indeparteaza norii. Esti raza de soare intr-un uragan de cuvinte proaste si oameni urati. Esti precum un parfum de vanilie: o esenta tare, capabila sa imbete orice trecator cu arome dulci, seducatoare; dar cu un ambalaj extrem de fragil. Pentru ca esti femeie. Pentru ca esti lipsita de aparare. Pentru ca ai nevoie de liniste si de ganduri frumoase. Pentru ca iubesti si pentru ca esti iubita.

Revenire

Hello,

A trecut deja un an de cand nu am mai scris "aicisa". E timpul pentru o revenire. Cele 3 zile petrecute in Vama mi-au dat pofta de scris, pofta de viata. In Vama e viata. E culoare. E libertate. De maine ne apucam de publicat (sper) un post pe saptamana.