Tu (..)

Ai aparut brusc. Mi-ai placut. Te-am considerat ceva special, o fiinta draguta, dar puterinca. Un sentiment de pret s-a conturat timid, dar sigur in mintea mea. Nu te cunosteam absolut de loc, dar as fi vrut sa o fac. Erai fascinata de ce scriam, de modul in care, poate, vedeam eu lucrurile. Dar vreau sa stii ca nu meritam aceste aprecieri, aceste laude.. pentru ca sentimentele mele(cred eu) merita sentimente la fel de pure si frumoase. Nu cuvinte. Cuvintele trec(chiar daca uneori mai greu)..Insa, sentimentele, de orice natura, lasa amprente..
Erai ceva divin. O petala de trandafir firava, dar frumos-mirositoare. M-ai imbatat cu parfumul tau, dar te-am storcit(..se pare..) in palma mea.

Nu vreau sa suferi, cum stii prea bine ca stiu ca nu-ti place.
Nu vreau sa insist, cum stii prea bine ca nu-mi place.
Nu vreau..








sa se termine asa
:-<